Rubeola şi modul în care aceasta afectează sarcina

Rubeola în timpul sarcinii poate provoca daune grave bebeluşului aflat în dezvoltare. Aceasta poate duce la infecţia organelor deja formate, infectie difuză şi masivă care persistă şi după naştere. Dacă fetopatia poate regresa, nu tot aşa stau lucrurile cu malformaţiile care, din nefericire, sunt definitive. Fătul este contaminat prin intermediul trofoblastului, apoi al placentei.

Malformaţiile privesc ochii (cataracta, microftlamie), sistemul auditiv (surditate), sistemul cardiorespirator (persisitenţă a canalului arterial, stenoza pulmonară) sau sistemul nervos (microcefalie, întârziere mintală). Aceste anomalii nu sunt decelate întotdeauna la naştere şi pot deci să se manifeste după naştere, ceea ce justifică o supraveghere în timpul primilor ani de viaţă. Rubeola evolutivă antrenează o întârziere a creşterii intrauterine, cu greutate mică la naştere şi dificultăţi de dezvoltare ulterioară, sau o atingere poliviscerală.

O rubeolă diagnosticată în primul trimestru de sarcină permite să se aibă în vedere un avort terapeutic dacă lucrul acesta e pus în evidenţă, realizând o puncţie de sânge fetal. Cercetarea infecţiei cu virusul rubeolei, prin reacţie serologică, trebuie să fie efectuată la toate femeile gravide neimunizate. Testarea se face lunar în primele patru luni de sarcină. În plus, femeia gravidă trebuie să evite orice contact cu persoanele cotagioase.

Măsurile ce pot fi luate

Se poate practica o imunizare pasivă (injectarea intra-musculară de imunoglobuline) la femeia gravidă neimunizată care a fost în contact cu o persoană atinsă de rubeolă, totuşi, această imunizare nu este eficace decât dacă ea este pusă în practică în primele 48 de ore care urmează contactului.