Fertilizarea în vitro – creşte sau nu riscul de cancer ovarian?

De la an la an numărul persoanelor care recurg la fertilizarea în vitro creşte considerabil. Acest tratament reprezintă pentru unele cupluri ultima variantă de concepţie cu propriile ovocite.

Istoria fertilizării în vitro a început relativ recent, primele încercări datând de mai puţin de trei decenii încoace. Încă de la început s-a pus problema dacă tratamentul de stimulare ovariană pentru FIV este sau nu dăunător, dacă provoacă sau nu cancer. Informaţiile sunt diverse, majoritatea neavând la bază studii de cercetare clinică corecte şi acreditate.

Prin tratamentul hormonal de fertilizare în vitro întelegem toate investigaţiile pe care o pacientă le face iniţial, urmate de tratamentul hormonal de stimulare ovariană, conform unor protocoale, rolul acestuia fiind de a dezvolta mai mulţi foliculi, deci mai multe ovocite. De regulă fiecare folicul conţine un ovocit (dar sunt şi cazuri de foliculi goi). În mod natural, pe un ciclu nestimulat, se dezvoltă un singur folicul (cu un singur ovocit), folicul care se va sparge (ovulaţia). Concluzia este că stimularea ovariană are drept scop ovulaţiile multiple. Numai că acest lucru nu se produce întrucât cu aproximativ patru ore înainte de producerea ovulaţiei, foliculii se puncţionează şi se extrag ovocitele, acestea fiind fertilizate în laborator, obţinându-se astfel embrioni. Este nevoie de mai mulţi embrioni întrucât nu toţi se dezvoltă în acelaşi mod, unii dintre ei chiar oprindu-şi multiplicarea în laborator. Orice tratament hormonal făcut în exces creşte riscul de cancer De când s-a început studierea cauzelor care pot duce la cancer ovarian s-a constatat că femeile care au “pauze” ovulatorii (contraceptive, sarcini) au un risc mai mic pentru această maladie. Invers, ovulaţiile frecvente, fără pauză, pot constitui un factor de risc.

În teorie orice tratament hormonal făcut în exces poate avea drept consecinţă apariţia unui cancer la nivelul ovarelor sau sânului, însă această posibilitate rămâne pur teoretică.

Dozele utilizate în fertilizarea în vitro, chiar dacă această manevră este repetată de patru sau cinci ori, nu reprezintă un pericol din acest punct de vedere, studiile arătând o incidenţă a cacerului similară cu grupul de persoane care nu au primit vreodată tratament hormonal de stimulare ovariană. Un studiu efectuat în perioada 1994 – 2011, pe un eşantion de aproximativ 67.000 de paciente, a concluzionat că stimularea ovariană pentru FIV nu a influenţat cu nimic riscul de apariţie a cancerului. Pe durata studiului s-au înregistrat 45 cazuri de cancer ovarian, identic ca şi procent cu populaţia care nu a fost supusă vreunui tratament hormonal. Astfel, tratamentele hormonale pentru FIV precum şi puncţiile ovariene, chiar si repetate, nu măresc riscul de cancer, acest aspect fiind un lucru extrem de pozitiv pentru pacientele care recurg la această formă de tratament.