Afecţiuni endocrine – Boala lui Addison

Este o boală endocrină rară, care constă în o deficientă hormonală ce afectează 1 din 100.000 de persoane. Boala se caracterizează prin pierderea greutăţii, slabiciune în muşchi, tensiune arterială scăzută şi întunecarea pielii indiferent dacă a fost sau nu expusă la soare. Boala Addison apare când glandele suprarenale nu mai produc suficient hormoncortizol, iar în unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este uneori numită insuficienţa suprarenală cronică. Este o boală rară, cauzată de afectarea glandelor suprarenale, conducând la un deficit total în aldosteron şi în cortizon.

Boala se declansează în momentul în care glandele suprarenale secretă cantităţi insuficiente de hormoni. După cum spuneam şi la începutul articolului, un hormon extrem de important pentru funcţionarea normală a organismului este cortizolul, acesta acţionând asupra majorităţii organelor.

Cortizonul are un rol extrem de important, deoarece ajută organismul să răspundă la stresul creat în urma diverselor cauze, cum ar fi boli, naşteri sau operaţii. Aldosteronul este un alt hormon esenţial, care ajută la păstrarea sării şi a apei în organism şi la menţinerea tensiunii arteriale. Însă, boala lui Addison apare în momentul în care glandele suprarenale nu produc suficient cortizol.

Sistemul imunitar contribuie la distrugerea unei părţi din glanda suprarenală care secretă cei doi hormoni, cortizol şi aldosteron, fapt ce duce la dezvoltarea bolii Addison. Astfel de distrugeri glandulare pot apărea şi în cadrul cancerului, tuberculozei, anumite boli infecţioase şi tipuri de radioterapie, precum şi în cadrul leziunilor la nivelul glandelor suprarenale apărute în timpul sarcinii sau travaliului.

Simptome

Printre simptomele cele mai des întâlnite la aceasta boala se numără scăderea şi chiar lipsa poftei de mâncare, pierderea masivă în greutate, oboseală şi slăbiciune musculară, dar şi durerile abdominale, diaree, greaţă, vărsături, senzaţie de ameţeală, dificultăţi de concentrare şi tremur. Boala Addison nu apare brusc, ci se dezvoltă în timp, fapt care face ca şi simptomele să apară destul de lent.

Criza Addisoniană 

Bola Addison nu poate fi indentificată decât odată cu apariţia crizei Addisoniene – cauzată de un factor de stres. Aceasta se manifestă prin scăderea bruscă a tensiunii, existând riscul ca persoana în cauză să-si piardă viaţa.

Cum criza Addisoniană este foarte severaă trebuie tratată în cel mai scurt timp posibil. Criza poate fi recunoscută după o serie de simptome, printre care deshidratare, diaree, vomă severă, senzaţie de leşin, nelinişte, confuzie, febră sau chiar pierderea totală a cunoştinţei.

Un alt aspect important de reţinut îl reprezintă faptul că bolile tiroidiene se asociază, la majoritatea pacienţilor diagnosticaţi, cu Boala Addison. Dacă un pacient a primit diagnosticul de Boală Addison, cel mai indicat ar fi să facă şi câteva analize legate de funcţiile tiroidiene şi paratiroidiene. Persoana în cauză ar putea suferi şi de hipo- sau hipertiroidism sau chiar de tiroidită Hashimoto.

Tratament

În cazul bolii Addison, pacientul va urma un tratament cu medicaţie de înlocuire a hormonilor cortizol şi aldosteron toată viaţa.

Recomandări

Specialiştii în domeniu recomandă ca pacienţii cu Addison să monitorizeze tensiunea arterială şi simptomele prin vizite periodice la medic. În cazul în care este identificată o hipertensiune însoţită de edeme atunci medicaţia trebuie limitată. De altfel poate apărea şi ohipotensiune arterială, ce poate fi uşor recunoscută prin stările de ameţeală produse în momentul ridicării dimineaţa din pat. În astfel de cazuri se încearcă o ridicare cât mai puţin rapidă. La fel de indicate sunt şi analizele periodice prin care se monitorizează nivelele sangvine de sodiu, potasiu şi cortizol.