Bolile infecţioase, o ameninţare şi în secolul XXI

Traim intr-un secol dominat de explozia bolilor cronice si a cancerului. In acest context, bolile infectioase par a nu mai fi o amenintare. Insa, din pacate, lucrurile nu stau deloc asa.

Institutul de Medicina din SUA a remarcat o tendinta ingrijoratoare: numarul agentilor infectiosi este in crestere (virusul West Nile, hantavirusul, variola maimutei etc). Pe de alta parte, boliconsiderate aproape eradicate, cum sunt rujeola, oreionul, tusea convulsiva, malaria, au aparut din nou. Raspandirea tuberculozei si a bolilor cu transmitere sexuala, proces ce parea tinut sub control, cunoaste din nou o accelerare, aflam dinRepli.net.

Potrivit specialistilor, principalul motiv al acestei tendinte ascendente in ceea ce priveste bolile infectioase este schimbarea modului nostru de viata. Iata cateva aspecte caracteristice secolului XXI, care il fac pe om mai vulnerabil in fata agentilor infectiosi:

– Utilizarea neglijenta a antibioticelor, un proces foarte raspandit in Europa, permite dezvoltarea unei rezistente a bacteriilor. Agentii infectiosi se adapteaza la mediu si evolueaza rapid, devenind rezistenti la tratamente. Acest proces este accelerat si de utilizarea excesiva a antibioticelor in cresterea pasarilor si animalelor din marile ferme.

– Oamenii devin mai sensibili la infectii, deoarece slabesc mecanismele de aparare a organismului. Acest lucru poate fi cauzat de mostenirea genetica, alte boli, poluarea mediului, malnutritie etc.

– Calatoriile internationale si comertul cu alimente fac posibila raspandirea agentilor infectiosi intr-un mod rapid, in intreaga lume.

– Schimbarile climatice pot influenta transmiterea bolilor. De exemplu, temperaturile mai mari decat in mod obisnuit pot determina invazia tantarilor ce raspandesc microbi. Seceta ii poate face pe oameni sa se adune in grupuri mari, ceea ce faciliteaza transmiterea agentilor infectiosi.

– Cresterea demografica reprezinta un alt factor, deoarece oamenii intra mai mult in contact unul cu altul.

– Comportamente precum injectarea de droguri, tatuajele, piercing-ul, sexul neprotejat cresc expunerea la boli.

– Dezvoltarea tehnologiei medicale (transfuziile, transplantul de organe etc) au creat noi cai pentru propagarea infectiilor.

– Saracia si inegalitatile sociale sunt strans legate de decesele datorate bolilor infectioase. Conditiile materiale precare afecteaza nu numai persoanele, crescand riscul de boli, dar si structura sistemului sanitar, care nu are forta necesara pentru a preveni raspandirea bolilor.

– Catastrofele naturale sau cele provocate de om (razboaie, atentate), pot duce la penuria de alimente sau pot perturba sistemul de sanatate public, permitand raspandirea bolilor.

– Lipsa de constiinta sau de vointa politica a conducatorilor, care nu se implica in campanile de eradicare a bolilor infectioase.

– Atacurile biologice reprezinta o adevarata amenintare in lumea de astazi, putand provoca numeroase decese. Sistemele de sanatate publica ar trebui sa fie pregatite sa faca fata unor asemenea situatii.

Specialistii de la Institutul de Medicina din SUA considera ca, dintre bolile si agentii infectiosi noi, cei mai mare pericol este reprezentat de: virusurile Ebola si Marburg, care provoaca febra hemoragica, virusul West Nile, gripa aviara, sindromul respirator acut (SRAS), encefalopatia spongiforma bovina („boala vacii nebune”), variola maimutelor, virusul padurii Semliki. Oamenii de stiinta atrag atentia ca incalzirea planetei inseamna ca boli precum malaria, care nu erau comune in Europa, vor deveni mai frecvente.

Pentru a face fata propagarii accidentale sau intentionate a agentilor infectiosi, este necesara cooperarea la nivel global, finantarea adecvata a sistemului de sanatate publica, comunicarea rapida de informatii si cunostiinte privind bolile, precum si angajamentele sociale si politice, apreciaza reprezentantii Institutului de Medicina.

Sursa: www.ziare.com