Obezitatea – cauze şi tratament

Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista numeroase modalitati de tratament.

Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30. IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. Un IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala.

Obezitatea poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar. Distributia excesului ponderal la nivelul jumatatii inferioare a corpului caracterizeaza obezitatea de tip ginoid „pear-shaped”. Obezitatea de tip android (abdominala, truncala „apple-shaped”: tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului) este corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor. Circumferinta abdominala mai mare de 88 cm la femei si 102 cm la barbati creste riscul dezvoltarii altor probleme medicale.

Cauze

Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci cand echilibrul energetic este dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita.

Factori de risc

Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori individuali si de mediu: sociali, economici, profesionali, familiali.

Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare parte impusa cultural. Portiile de la fast-food-uri sau alte restaurante sunt supradimensionate, aducand un aport caloric excesiv. De asemenea, socializarea este strans legata de consumul de alimente. Mesele in familie, intalnirile cu prietenii, activitati legate de munca sau activitati de vacanta sunt centrate pe luarea mesei. In plus, stresul psihic si depresia conduc la ingestie exagerata de alimente.

Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii fiind din ce in ce mai prezent in viata omului modern. Multe persoane urasc sa faca miscare, iar altele sunt prea ocupate pentru a face sport. Tot mai multe cuceriri tehnologice ale lumii moderne: telecomanda televizorului, liftul, automobilul elimina activitatea fizica din viata cotidiana. Chiar si cele mai neinsemnate activitati, precum scoaterea cainelui la plimbare sunt benefice; de exemplu, prin gestul de a deschide usa pentru a iesi cainele afara sunt arse doar 2 calorii, dar o plimbare de 30 minute cu cainele arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina la spalatorie (se consuma doar 18 calorii) acesta va fi spalata si lustruita persoanal vor fi consumate 300 de calorii.

Antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei persoane de a deveni supraponderala. Daca unul dintre parinti este obez, riscul este de 3 ori mai mare decat al unei persoane cu parinti normoponderali.

Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol important in aparitia obezitatii: alimentatia bogata in grasimi animale sau bazata pe gustari la fast-food, orele de masa neregulate sau sarirea peste mesele principale.

Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma un cerc vicios:

– stima de sine scazuta – o persoana supraponderala sau obeza va avea o imagine de sine negativa si va fi inclinata sa-si elimine disconfortul printr-un consum si mai mare de alimente. De asemenea, esecurile repetate ale unor regimuri de slabire accentueaza imaginea negativa facand si mai dificila aplicarea strategiilor de scadere ponderala;

– probleme afective – starile de stress psihic, anxietate sau afectiunile de tipul depresiei sau durerii cronice, persoana tinde sa se sustraga de la rezolvarea problemelor si ale emotiilor negative prin refugierea in mancare;

– traume psihice – evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual in timpul copilariei, decesul unui parinte in perioada adolescentei sau probleme de cuplu (violenta domestica) pot avea un impact important in etiopatogenia obezitatii;

– consumul de alcool – berea sau cocktail-urile contin multe calorii si predispun la aparitia obezitaii de tip androgin;

– consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicatia glucocorticoida) sau prezenta unor afectiuni precumsindromul Cushing si hipotiroidia.

Complicatii

Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi factori individuali: sex, varsta, metabolismul grasimilor si prezenta sau absenta activitatii fizice. De exemplu, o femeie in varsta care desfasoara zilnic activitate intensa este mai putin predispusa sa dezvolte complicatii ale obezitatii decat un barbat tanar sedentar.

Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:

– diabet zaharat de tip II (Diabet zaharat non-insulino-dependent);

– hipertensiunea arteriala;

– hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului sanguin);

– ateroscleroza coronariana; – accidente vasculare cerebrale; – afectiuni locomotorii (artroza);

– sindromul de apnee in somn.

Schimbarea stilului de viata

Persoana obeza trebuie sa-si evalueze dorinta de schimbare radicala a modului de viata si disponibilitatea de a pune in practica regulile unui plan riguros. Este important suportul pe care il are persoana din partea celorlalti membrii ai familiei si din partea prietenilor. Urmatorul pas este consultul la medic.

Rolul acestuia este de a:

– stabili mecanismele patogenice care au dus la obezitate;

– identifica consumul unor medicamente ce pot ingreuna incercarea de a reduce excesul ponderal;

– identifica factorii emotionali care ar putea determina cresterea in greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce priveste controlul greutatii.

Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza unor obiceiuri alimentare nesanatoase si care trebuie demontate.

Medicul poate recomanda si alti specialisti in domeniul medical care sunt esentiali in aplicarea planului de slabire:

– nutritionistul va stabili necesarul caloric si regimul individualizat care va trebui urmat;

– kinetoterapeutul sau antrenorul personal va alcatui un program de exercitii fizice. Activitatea fizica zilnica are rolul de a spori consumul caloriilor;

– psihiatrul sau psihoterapeutul va trata tulburarile afective (anxietatea si depresia) sau alte probleme psihologice (abuzul fizic sau sexual, probleme maritale, abuzul de droguri sau alcool) care pot sta la baza unui comportament alimentar dezadaptativ;

– chirurgul este util in situatia in care medicul curant considera ca obezitatea este severa, morbida si are indicatii de tratament chirurgical. Tratamentul implica mai multe etape care trebuie parcurse, cu stabilirea, inintial a unor obiective mici, concrete, flexibile, care treptat vor duce in final la atingerea greutatii dorite. De exemplu, obiectivul de a fi mai activ si a manca sanatos este mult prea general. In schimb, se va fixa ca obiectiv urmarea unui program de exercitii fizice de 3-4 ori pe saptamana.

Pentru inceput: sa se mearga pe jos timp de 15 minute de 3 ori si ulterior de 4 ori pe saptamana. Cand acesta devine o rutina se va fixa un alt tel mai complex. Pot interveni, din cand in cand, abateri de la program, dar acestea nu vor fi considerate esecuri ale planului terapeutic. Un obiectiv atins, oricat de mic, va fi considerat un succes si va constitui o baza de motivare continua.

Investigatii

In timpul controalelor medicale de rutina, se poate monotoriza starea de sanatate a unei persoane, cu ajutorul unor examene paraclinice:

– masurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II;

– masurarea nivelului hormonilor tiroidieni;

– enzimele hepatice;

– nivelul colesterolului si al trigliceridelor.

Masurarea tensiunii arteriale si anamneza din care sa iasa in evidenta medicatia luata, istoricul familial, prezenta sedentarismului, a consumului de alcool (cantitatea zilnica ingerata), istoricul cresterii in greutate cat si eforturile pe care le-a intreprins persoana supraponderala pentru a slabi. Masurarea IMC si al dimensiunilor poate ajuta la stabilirea riscului de aparitie a DZ tip II si a bolii coronariene aterosclerotice.

Tratament – Generalitati

Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei bune colaborari intre medic si pacient. Trebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz, va avea in prim plan fixarea unor obiective rezonabile, care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu exercitii fizice.

Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si nu pe obtinerea unei greutati corporale ideale. Exista numeroase formule miraculoase de slabire rapida, insa provocarea consta in mentinerea acestei greutatati atinse. Dieta reprezinta elementul de baza al tratamentului. Cura de slabire propriu-zisa (dieta si schimbarea modului de viata), trebuie sa dureze aproximativ 6 luni. Cand dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie medicamente antiobezitate. Medicul curant va adauga medicatia adjuvanta si chirurgia gastrica, daca obezitatea a condus la aparitia complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip II.

Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei intestinale a grasimilor. De asemenea, chirurgia gastrica realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice sau induce o modificare a absortiei normale a substantelor nutritive.

Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de fapt, modificarea comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere, sedinte de consiliere psihologica. Scopul acestora consta in gasirea unor modalitati de a elimina cercul vicios prin care comportamentul alimentar e folosit ca mijloc de a face fata depresiei, anxietatii, singuratatii, plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata sanatos.

Tratament initial

Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si evalueze disponibilitatea schimbarii radicale a modului de viata. Scaderea in greutate si mentinerea unei greutati optime este dificil de obtinut si e foarte greu de gasit motivatia, mai ales in situatia in care s-au obtinut o serie de esecuri repetate in incercarile anterioare. In cazul in care s-au obtinut succese in regimuri dietetice precedente, acestea vor reprezenta o baza puternica de remotivare.

Daca persoana nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul dietetic, medicul va sugera stabilirea unor deziderate mai usor de atins, precum mentinerea unei greutati constante, fara castig ponderal si fixarea unei date ulterioare de la care sa fie aplicat regimul dietetic.

In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va stabili drept tinta initiala scaderea in greutate cu 10% cu o rata de 0.5-0.9 kg pe saptamana. Studiile arata ca scaderile mici in greutate sunt mai usor de mentinut decat o slabire brusca accentuata care duce la un castig rapid in greutate.

Educatia alimentara

Disciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. Scaderea ponderala este o optiune lenta, de durata si de adaptare la un nou stil de viata. De aceea, hotararea de a slabi este mai mult decat o problema alimentara.

Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient.

Dieta prin aport caloric redus si fixat

Aceasta dieta este prescrisa indiferent de varsta, greutate sau mod de viata. Dieta recomandata este de obicei slab calorica, intre 1200-1500 calorii pe zi la femei si 1500-1800 calorii la barbati; este mai putin flexibila fiind eficace pentru acei pacienti care au nevoie de mai mult control. Specialistii au aratat ca nu tipul de alimente ingerate produc scaderea in greutate ci limitarea cantitatii de calorii.

De exemplu, prin eliminarea carbohidratilor sau a grasimilor din alimentatie nu se va obtine o scadere in greutate mai importanta decat printr-o dieta sanatoasa, echilibrata cu un continut caloric scazut. Este important sa nu se puna accentul pe un anumit tip de regim alimentar, ci sa sa adopte o alimentaie sanatoasa. Nu se vor interzice alimentele preferate ci se va recomanda sa se consume in cantitati mici (portii mai mici).

Dieta prin aport caloric foarte redus

Acest tratament este rezervat pentru cazurile de obezitate extrema care au nevoie de o scadere a greutatii rapida si este aplicat doar sub stricta supraveghere medicala, insa, in general nu este recomandata. Pe termen lung eficienta dietei prin aport redus caloric si a celei prin aport foarte redus este aceeasi. De obicei este vorba de 800 – 1200 cal / zi. Aceasta dieta se poate aplica pe o perioada scurta de timp, de regula de 3 luni.

Cercetarile efectuate pe regimurile elimentare cu continut redus de carbohidrati, precum dieta Atkins, au evidentiat ca acestea sunt mai eficiente decat dietele cu continut caloric scazut. Regimurile de slabire cu continut redus de carbohidrati, precum Atkins, The Zone, Sugar Busters, sunt foarte la moda printre persoanele obeze. Regimul alimentar va fi intocmit numai de un nutritionist specializat, singurul in masura sa stabilieasca regulile de baza ale unei diete sanatoase.

Regulile de baza ale unei alimentatii sanatoase:

– planificarea zilnica a meniului;

– noul tip de regim alimentar va fi mentinut prin consumul unor porti mici (4-5 mese pe zi) fara a se sari peste o masa; – evitarea grasimilor saturate care vor fi inlocuite cu grasimi monosaturate; – se va consuma numai carne macra.

Activitate fizica

Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul fizic creste capacitatea sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. Una dintre modalitatile de activitate fizica zilnica cel mai usor de pus in practica este mersul pe jos in compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a colegilor de serviciu sau a cainelui.

Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru ce se poate cumpara de la magazinele de articole sportive. Numararea pasilor poate motiva acumularea de mai multi pasi. In special persoanele ale caror munca presupune statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de pasi facuti zilnic. Se va incepe prin cresterea lenta de la 2000 de pasi pe zi pana la 10.000 – 12 000.

Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de 30 de minute pe zi, 5 zile pe saptamana sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea fizica sa fie realizata in 3 etape de cate 10 minute, obtinandu-se acelasi efect. Acest program de exercitii fizice moderate nu va fi urmat de o scadere in greutate ci va scadea riscul aparitiilor complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice de 60-90 minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati corporale.

Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness. In general, este necesar consultul medicului, in special la persoanele care nu au mai practicat activitate fizica de mult timp sau la cei cu probleme cardiace. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea specialistului, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. Persoanele care au probleme articulare degenerative vor alege un tip de activitate care sa nu le suprasolicite articulatiile. Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta.

In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de la programul zilnic de exercitii fizice; in nici un caz nu se va renunta la activitatea fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina zilnica stabilita.

Studiile arata ca intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si caloriile din alimentele consumate in fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate.

Stabilirea legaturii intre stres si mancatul excesiv

Persoana obeza trebuie sa se analizeze si sa inteleaga daca mancarea este mijlocul prin care incearca sa scape destres.

Iata cateva intrebari la care va trebui sa-si raspunda o persoana care a luat excesiv in greutate:

– „Tulburarea alimentatiei sau cresterea in greutate a aparut in perioadele cu un nivel crescut de stress, frustrari si de viata dezordonata?”

– „Mananci atunci cand nu ti-e foame sau cand esti satul?”

– „Mananci sau gatesti ca sa scapi de o situatie stresanta?”

– „Ti se pare ca mancarea te calmeaza?”

– „Folosesti mancarea ca pe o recompensa?” In cazul in care se constata ca mancatul in exces este corelat cu stresul psihic, este necesara o analiza atenta a problemei si gasirea unei modalitati de a o rezolva.

Pentru a schimba comportamentul alimentar neadecvat:

– se va inlocui activitatea legata de alimentatie cu o scurta plimbare in holul sau in jurul blocului;

– se va telefona unui prieten;

– in conditiile de foame reala se va lua un pranz sau gustarea care sa contina alimente sanatoase;

– in timpul mesei persoana se va concentra asupra mancarii si o va savura.

Eliminarea tentatiei de a manca excesiv si concentrarea asupra mancatului

– in cazul in care alimentele bogate in grasimi si zahar sunt la indemana ele vor reprezenta o tentatie si o invitatie la a manca mai mult decat este nevoie. Se vor limita proviziile de gustari nesanatoase (dulciuri sau sucuri dulci);

– nu se va manca niciodata in fata televizorului, a computerului, la birou sau in masina in timpul condusului, ci asezat la masa, cu atentia concentrata asupra actului mancarii;

– in timpul gatitului nu se va gusta din mancare; se poate apela la mestecatul gumei pentru a fi eliminata aceasta tentatie de a gusta in timpul gatitului;

– se va alcatui cu atentie meniul, care va fi compus din alimente sanatoase si nu se va manca orice se gaseste prin casa. Seara se va planui cu grija meniul zilei urmatoare;

– gustarile se vor manca pe farfurie si nu din pachetel. De asemenea, se vor alcatui atent gustarile;

– se va manca incet, intr-un mediu relaxant si intr-o companie placuta pentru a fi receptata ca o experienta placuta; se va evita mancatul pe fuga;

– nu se va sari peste mese si se va manca la ore fixe care coincid cu senzatia de foame.

Respectarea planului alimentar

Se pot accepta mici abateri de la planul stabilit. Iata, insa, cateva sugestii pentru a mentine un comportament alimentar sanatos:

– anticiparea situatiilor care pot schimba planul de alimentatie sanatoasa si imaginarea unor solutii pentru acestea. De exemplu, vizita la un prieten pentru a vedea un film. Se va aduce la pachet o gustarea cu mancare sanatoasa, fructe sau legume proaspete sau biscuiti cu continut scazut de grasime

– pregatirea pentru ocazii sau situatii speciale. Unele evenimente sociale: vacante, petreceri, calatorii reprezinta ocazii in care exista tentatia de a se manaca mai mult decat este nevoie. Inainte de acestea se va manca un iaurt sau un fruct.

Tratament de intretinere

Dupa 6 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se evalua progresul obtinut. Organismul se va adapta la cantitati mai mici de calorii si se poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate. Aceasta stagnare poate scadea motivatia persoanei supraponderale. In aceasta situatie, medicul va recomanda intensificarea activitatii fizice si va face o programare la nutritionist pentru ajustarea planului alimentar. Obiectivul tratamentul se va muta de la scaderea in greutate la mentinerea acesteia. Continuarea programului de exercitii este esential pentru mentinerea noii greutati.

Nu este motiv de descurajare situatia in care kilogramele pierdute sunt rapid puse la loc, sunt necesare mai multe cure repetate pentru a mentine greutatea atinsa. Se va cere sfatul medicului pentru a se relua regimul de slabire. De asemenea, pot fi utile programele de grup pentru slabit.

Daca nu se poate mentine greutatea sau daca nu se poate slabi cu 0.5 kg pe saptamana, medicul curant poate introduce medicatia antiobezitate (Sibutramina, Orlistat, Fentermin) alaturi de dieta si strategiile de modificare ale stilului de viata.

Tratament in cazul agravarii bolii

In cazul unui esec al dietei si programului de exercitii fizice, in conditiile in care pierderea in greutate nu poate fi mentinuta prin regimuri repetate sau in prezenta unor comorbiditati medicul curant poate prescrie medicatie antiobezitate. Tratament chirurgical se adreseaza numai cazurilor de obezitate severa sau morbida, ale carei complicatii diminueaza speranta de viata.

Beneficiile scaderii in greutate

Studiile au aratat ca scaderea in greutate are efecte pozitive asupra starii de sanatate:

– imbunatateste supravietuirea in cazul complicatiilor obezitatii, in special a DZ de tip II;

– o slabire de numai 2- 4.4 kg are efecte semnificative de scadere a hipertensiunii arteriale;

– pacientii cu astm bronsic care in decurs de un an si-au diminuat greutatea cu 14.2 kg si-au imbunatatit functia pulmonara, iar numarul exacerbarilor (episoadele severe de astm) si necesarul de glucocorticizi orali s-au diminuat semnificativ;

– persoanele care prezinta DZ de tip II au valori mai mici ale glicemiei, iar dozele de antidiabetice orale necesare scaderii glicemiei sunt mai mici;

– scaderea sustinuta in greutate previne aparitia DZ de tip II;

– pacientii cu sindrom de apnee in somn care au scazut in greutate cu 10% si-au imbunatatit somnul si nu au mai prezentat somnolenta diurna.

Regimurile comerciale de scadere in greutate

Programe pentru slabit in grup pot fi utile in efortul de reducere a greutatii: – regimul „Weight Watchers” – acest program se bazeaza pe o dieta saraca in calorii (fara restrictii de alimente), sport si o atitudine pozitiva. Programul presupune si o terapie in grup extrem de utila in mentinerea siluetei dobandite. Programul Weight Watchers a fost dezvoltat de psihologi, fiziologi si nutritionisti – programul „Lifesteps” – grupurile de suport „Overeaters Anonymous”, asemanatoare Alcolicilor Anonimi. Este foarte util in cazul persoanelor care nu isi pot controla poftele alimentare.

Insa eficienta si calitatea programelor comerciale variaza foarte mult: daca sunt aplicate in clinicile reputate asociate spitalelor pot fi foarte eficiente dar daca se folosesc scheme bazate pe produse miraculoase de slabire rapida acestea pot fi chiar extrem de daunatoare sanatatii. Inainte de a se urma un regim comercial de slabire se va cere sfatul specialistului. Nu se va da crezare oricarui spot publicitar in care celebritati recomanda un anumit produs miraculos de slabire sau sunt utilizate imagini cu persoana “inainte si dupa” tratamentul minune.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos are un rol adjuvant, se va folosi alaturi de dieta si exercitii fizice. Majoritatea medicamentelor antiobezitate actioneaza prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate.

Indicatiile tratamentului medicamentos:

– IMC mai mare de 30

– IMC mai mare de 27 cu comorbiditati asociate (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, boala coronariana, DZ de tip II si apnee de somn).

Optiuni medicamentoase

– Sibutramina actioneaza asupra creierului reducand apetitul (senzatia de foame si dorinta de a ingera alimente) si induce rapid senzatia de satietate

– Orlistat este un medicament care nu reduce apetitul ci este un inhibitor potent, specific si cu durata lunga de actiune a lipazelor gastrointestinale. Enzimele inactivate nu pot hidroliza grasimile alimentare, fiind astfel posibil ca aproximativ 30% din grasimile consumate la o masa sa treaca prin intestin nedigerate

– Fentermin produce o scadere a apetitului si se recomanda sa fie folosit pentru o scurta perioada de timp.

De retinut!

Fentermin nu mai este utilizat in Europa pentru tratamentul obezitatii, datorita posibilei asocieri cu efecte adverse severe cardio-respiratorii. Tratamentul medicamentos nedublat de terapie dietetica sau de exercitii fizice este lipsit de eficacitate.

Eficienta terapeutica variaza de la un pacient la altul; la unele persoane poate sa nu dea rezultate.

Daca dupa 4 saptamani, nu s-a constatat o scadere in greutate, este posibil ca medicamentul sa nu aiba efect asupra acelei persoane. Studiile evidentiaza ca la oprirea tratamentului medicamentos, o parte din pacienti revin la greutatea initiala.

Medicatia aflata in uz nu prezinta riscuri majore precum produsele medicamentoase scoase de pe piata, insa, specialistii nu cunosc eficienta sau efectele secundare pe termen lung (dupa 2 ani de tratament). Nu se recomanda folosirea acelor produse care nu sunt aprobate spre comercializare pe scara larga.

Tratament chirurgical

Tratament chirurgical al obezitatii este indicat atunci cand: – IMC depaseste 40 – IMC este mai mare de 35 cu comorbiditati asociate (obezitatea este asociata cu o complicatie metabolica, precum dibetul zaharat sau afectiuni osteo-articulare).

Obiectivele tratamentului chirurgical sunt, in primul rand, de reducere a greutatii corporale, si asftel, de rezolvare a altor probleme de sanatate: DZ de tip II sau hipertensiune arteriala. Trebuie retinut faptul ca dupa tratamentul chirurgical persoana obeza sau supraponderala nu va reveni automat la o greutate normala, ci va trebui sa manance alimente in cantitati foarte mici; prin intervenia chirurgicala se reduc dimensiunile stomacului.

De asemenea, sunt necesare adausuri de nutrienti si suplimente vitaminice. Vor fi evitate bauturile cu continut caloric crescut deoarece acestea acopera necesarul caloric fara sa aduca un aport de nutrienti.

Exista 2 tipuri de inteventii chirurgicale pentru tatamentul obezitatii morbide:

– proceduri restrictive: prin care se realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice, limitand astfel ingestia de alimente solide si inducand o senzatie de satietate mult mai rapida (badaj gastric prin inel de silicon ajustabil si gastroplastia verticala calibrata cu ajutorul unui stapler liniar);

– proceduri malabsorbtive (by-pass-ul gastric a Roux cu ansa in „Y” si diversia biliopancreatica cu sau fara switch duodenal).

Alte tehnici chirurgicale (by-pass-ul jejuno-ileal, fixarea maxilo-mandibulara „jaw wiring”, liposuctie) au fost folosite in incercarea de a trata obezitatea morbida, insa rezultatele pe termen lung au fost nesatisfacatoare. Ele nu sunt recomandate de specialisti datorita ratei de succes scazute si a numeroaselor efecte secundare.

Tehnici chirurgicale

– in cazul banding-ului gastric (BG) se monteaza laparoscopic inel de silicon ajustabil ce realizeaza un rezervor proximal mic gastric. Marele avantaj al BG este simplicitatea in executie si reversibilitatea tehnicii. Tehnica BG nu este foarte eficienta daca pacientul compenseaza printr-o alimentatie lichida sau semisolida bogata in calorii;

– gastroplastia verticala calibrata (GVC) consta in realizarea unui rezervor vertical de-a lungul micii curburi cu ajutorul unui stapler liniar

– by-pass-ul gastric cu ansa in „Y”, care este considerat astazi operatia „gold standard” pentru obezitatea morbida. Tehnica operatorie consta in construirea unui rezervor gastric mic care este anastomozat la o ansa jejunala montata in „Y”.

– diversia biliopancreatica (DBP) induce o modificare a absorbtiei normale a substantelor nutritive prin micsorarea stomacului si suntarea intestinului cu diminuarea consecutive a absortiei.

Precautii

Dupa realizarea interventiei chirurgicale cantitatile de lichide si alimente solide ingerate sunt mici. In primele doua saptamani este permisa doar o dieta lichida, dupa care se va trece la alimente solide sub forma de pireu. De asemenea, va fi evitat comsumul anumitor alimente: bauturile cu continut caloric crescut (bauturile dulci) si laptele. Este absolut necesara o modificare, o adaptare a comportamentului alimentar. Vor fi invatate noi „tehnici de a manca”: alimentele vor fi mestecate bine si inghitite incet, in caz contrar vor aparea vomismente sau dureri abdominale.

Principalele consecinte negative ale procedurilor malabsorbtive sunt legate de malabsorbtia calciului, fierului (cu aparitia demineralizarii osoase si anemiei). De asemenea, se constata aparitia diareei. Aceste neajunsuri pot fi combatute prin administrarea de suplimente minerale (calciu si fier) si de medicamente antidiareice. In urma interventiei chirurgicale unii pacienti manifesta un complex de simptome vasomotorii (sindrom de dumping) aparute dupa mesele care contin alimente sau lichide dulci (bomboane, sucuri, inghetata, bauturi racoritoare, anumite condimente). Sindromul de dumping se produce datorita evacuarii rapide a continutului gastric in intestinul subtire.

Simptomele sindromului de dumping cuprind palpitatii, tahicardie, ameteli, diaforeza (transpiratii abundente) si uneori, diaree severa. Alimentele cu continut natural de zaharoza (fructele, laptele de vaca sau legumele) nu produc sindrom de dumping.

Nu este permis consumul de lichide cu 30 de minute inainte de masa, in timpul mesei si 30 de minute dupa aceea.

De retinut!

Toate tipurile de interventii chirurgicale prezinta riscuri. Inainte de a se alege o anumita procedura terapeutica medicul specialist va analiza atent toate riscurile si beneficiile interventiei respective si o va alege pe cea care se potriveste cel mai bine pacientului. Dupa tratamentul chirurgical, pacientul obez va incepe sa scada in greutate, aceasta slabire va continua pe o perioada de 2 ani. Cele mai frecvente complicatii ale interventiilor chirurgicale sunt infectiile plagii operatorii, scurgerea continutului gastric sau intestinal in cavitatea peritioneala (cu aparitia peritonitei) si trombembolismul pulmonar. O treime din pacienti operati gastric vor dezvolta anemie si osteoporoza.