Află cum poţi să menţii armonia între tine şi copilul tău

De cele mai multe ori părinţii aleg calea cea mai uşoară pentru a restabili pacea, pe moment, cu copiii lor. Însă, mituirea copilului nu funcţionează pe termen lung, pentru că pretenţiile lui vor fi din ce în ce mai mari. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că dragostea pentru copil nu înseamnă să-i faci absolut toate mofturile. Dragostea ta pentru copil şi capriciile lui trebuie să rămână două lucruri separate.

Invaţă să spui ”nu” copilului tău

În primul rând explică-i motivele pentru care nu faci ceea ce vrea el. Ai grijă să fii foarte convingător, deoarece copiii pot detecta orice inflexiune din vocea ta care trădează un eventual sentiment de vinovăţie şi vor exploata la maxim această situaţie.

Ai grijă să îţi petreci suficient timp cu copilul tău pentru a stabili o relaţie afectivă puternică. Jucaţi-vă împreună, citeşte-i poveşti, mergeţi în parc.

Dacă micuţul tău vede că eşti disciplinată şi consecventă cu propria ta viaţă, nu va avea probleme să accepte un „nu“ venind de la tine.

Lasă-ţi totuşi nişte limite de negociere pentru a-l face să înţeleagă că nu eşti absurd şi că ai motive serioase atunci când îl refuzi.

Evită pe cât posibil situaţiile tensionate

Copilul tău va încerca să vadă care sunt limitele tale de toleranţă peste care va vrea, cu siguranţă, să treacă. Obişnuieşte-te să-i spui „nu“, pentru a nu transforma situaţia într-o confruntare permanentă pentru putere.

Trebuie sa fie totuşi un echilibru, astfel că, nu-i refuza absolut orice cerere. Cel mai bine este să ai o atitudine tolerantă, dar copilul tău să fie permanent conştient de limitele pe care le are. Fă în aşa fel încât el să înţeleagă ce are voie să ceară şi ce nu. O stare de confuzie vă va îngreuna comunicarea şi va crea tensiuni inutile.

De asemenea, este important să nu foloseşti refuzul pe post de pedeapsă sau ca să-l sperii.

Aminteşte-ţi mereu că este treaba copilului tău să verifice care sunt limitele peste care nu poate trece şi datoria ta să spui un „nu“ clar şi hotărât atunci când încearcă să depăşească aceste limite. Şi asta nu pentru că nu ţi-ar păsa de dorinţele lui ci pentru că tu eşti adultul responsabil în relaţia voastră şi, cel puţin până când va deveni adolescent, tu ştii ce este mai bine pentru el.