Află care este legătura dintre îngrăşare şi sistemul digestiv
Acumularea kilogramelor în plus este o reală problemă a zilelor noastre, însă nu pentru toată lumea. Ştim cu toţii că există persoane care pot mânca aproape orice, de la fripturi până la dulciuri, dar nu acumulează nici măcar un kilogram în plus.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că în aceste cazuri un rol determinant îl joacă fiinţele microscopice care ne populează intestinul. Observaţiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialişti la definirea a trei tipuri de floră intestinală.
Pentru fiecare tip de floră intestinală predomină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârstă, sexul sau originea persoanelor respective.
Spre exemplu, grupul „bacteroid” se regăseşte la 30% dintre europeni – şi anume, la cei în a căror alimentaţie ocupă un loc important carnea şi grăsimile animale. La consumatorii consecvenţi de legume şi fructe, care totalizează 20% din populaţia Europei, este mai numeros grupul „prevotella”, iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează grupul „ruminococcus”, compus din bacterii ce agreează uleiurile vegetale, dar şi alcoolul.
Numeroasele studii ştiinţifice pun tot mai clar în evidenţă corelaţia dintre microbiom şi greutatea corporală. Oamenii supli au o floră intestinală mai bogată şi mai diversă decât supraponderalii, iar printre microorganismele prezente în intestinul lor se află multe capabile să le asigure o protecţie eficientă contra inflamaţiilor.
Pentru a intări această descoperire, un studiu recent dezvaluie faptul că din microbiomul supraponderalilor lipsesc câteva bacterii esenţiale, a căror lipsă provoacă inflamaţii la nivelul creierului, care pot da naştere unor boli degenerative, cum sunt demenţa senilă sau maladia Alzheimer.