Pentru o viaţă sănătoasă include în alimentaţia ta hrişca

Deşi multă lume crede asta, hrişca nu are legătură cu cerealele, fiind o membră a familiei de poligonacee şi nu conţine gluten, cum se întâmplă în cazul grâului, orzului sau secarei. Din acest motiv, se foloseşte în loc de făină de grâu pentru aluaturi fără gluten, pentru consistenţă şi nutrienţi fără riscul de a cauza alergii sau probleme digestive.

Hrişca este o sămânţă foarte bogată în fibre şi nutrienţi, care devine tot mai populară datorită beneficiilor sale pentru sănătate. Este indicată pentru sănătatea inimii şi contribuie la prevenirea diabetului şi a tulburărilor digestive. Hrişca este foarte bogată în nutrienţi şi antioxidanţi  printre care tanine şi catehine.

În general, hrişca este preferată de cei cu o alimentaţie vegetariană precum şi de cei care evită glutenul pentru că este o sursă bogată în amino acizi, vitamine, minerale şi antioxidanţi, toate cu o cantitate redusă de calorii şi fără grăsimi. Un beneficiu major al boabelor de hrişca spre deosebire de cereale este compoziţia unică de amino acizi care îi conferă activităţi biologice speciale. Acestea includ efectele de scădere a colesterolului, a anti-hipertensiunii şi îmbunătăţirea digestiei prin eliminarea constipaţiei.

Hrişca  se găseşte de regulă sub formă de boabe sau  făină. Ambele sunt produse nutritive care nu trebuie să lipsească din bucătărie, putând fi folosite în numeroase feluri, însă, trebuie să avem grijă la un aspect: boabele de hrişcă crude au culoarea bej – verzui în schimb cele de culoare bej-maroniu indică faptul că acestea au fost coapte. Uneori, boabele de hrişcă coapte pot avea un gust neplăcut, aşa că ţine cont de acest aspect data viitoare când cumperi boabe de  hrişcă.

Cele mai populare moduri prin care poţi include în alimentaţie hrişca sunt: adăugată în tocane, supe sau salate reci, înlocuirea cerealelor procesate la micul dejun. De asemenea, făina se foloseşte la pâine, brioşe şi alte preparate de patiserie.