Află cum ne influenţează grupa de sânge sănătatea
În urma studiilor efectuate de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă susţin că fiecare grupă sanguină este corelată cu un risc mai mare de apariţie a anumitor boli. În multe cazuri, e prea devreme pentru a vorbi despre o legătură cauză-efect, dar asocierile descoperite sunt foarte interesante.
Până nu demult oamenii de ştiinţă au crezut că grupa de sânge este relevantă numai din perspectiva restrânsă a medicinei transfuzionale, însă, în ultimele decenii, o serie de studii întreprinse de instituţii ştiinţifice dintre cele mai respectabile au început să descopere o legătură între anumite grupe de sânge şi prevalenţa anumitor maladii.
Raportându-ne la statistici, cea mai puternică asociere a fost observată în cazul ulcerului gastro-duodenal, mai frecvent la persoanele cu grupa 0. În schimb, cancerul de stomac a fost constatat mai frecvent la persoane cu grupa A. Tot în rândul celor cu grupa A se întâlneau şi cazuri mai numeroase de anemie pernicioasă, o maladie autoimună determinată de deficitul de vitamina B12, ca urmare a lipsei din organism a unei substanţe specifice, factorul intrinsec, secretat în mod normal de mucoasa stomacului. În lipsa acestui factor, vitamina B12 nu mai poate fi absorbită corespunzător în intestin.
De asemenea, în 2012, un studiu realizat la Universitatea Harvard, a dus la concluzia că persoanele cu grupele de sânge A, B, sau AB sunt mai susceptibile de a se îmbolnăvi de inimă, comparativ cu cele care au grupa 0. Totuşi, cercetătorii au subliniat că un stil de viaţă sănătos are un rol esenţial în prevenirea maladiilor cardiace la persoanele pe care grupa lor de sânge le predispune la aceste boli.
După ce au prelucrat volumul mare de date, cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele cu grupa AB au un risc cu 23% mai mare de a dezvolta maladii cardiace, cele cu grupa B – un risc cu 11% mai mare, iar cele cu grupa A – cu 5% mai mare, comparativ cu persoanele cu grupa 0.
Se pare că până şi probabilitatea de a avea copii pare să fie influenţată, într-o măsură, de grupa sanguină, cel puţin în cazul femeilor care recurg la tratemente de fertilitate.
Dintr-un grup de femei care au încercate aceste tratamente, cele cu grupele A şi AB aveau în ovare rezerve mai mari de ovule, având, prin urmare, şanse mai mari de a rămâne gravide în urma tratamentelor, comparativ cu femeile cu grupa 0. În ceea ce priveşte femeile cu grupa B, cercetătorii nu au putut trage o concluzie fermă, deoarece numărul femeilor cu această grupă de sânge în eşantionul studiat a fost prea mic.
Deocamdată acest domeniu de cercetare se află încă la începuturile sale, dar rezultatele obţinute până acum promit descoperiri şi mai interesante pe viitor, pe măsură ce datele se vor aduna.