Rinofaringita acută – cea mai frecventă boală a aparatului respirator la sugari
Rinofaringita acută este boala cea mai frecventă dintre afecţiunile aparatului respirator la sugari şi înseamnă inflamaţia mucoasei nasului şi a mucoasei faringelui. În majoritatea cazurilor rinofaringita acută este dată de virusuri şi debutează cu febră, care poate dura până la câteva zile. Apetitul scade, vioiciunea dispare, respiraţia devine mai frecventă, apare tusea iar somnul este mai agitat. Dacă infecţia cuprinde laringele tusea se accentuează , vocea devinde răguşită şi respiraţia greoaie. Semnul clinic dominant este obstrucţia şi secreţia muco-purulentă, copilul fiind obligat să întrerupă suptul pentru a respira.
Cauze
Principalii factori de risc pentru apariţia rinofaringitei acute sunt virusurile şi bacteriile. Prin simpla manipulare a unor obiecte, virusurile şi bacteriile pătrund în organism pe cale aeriană şi se depun pe suprafaţa ţesutului limfoid care căptuşte ţesuturile respiratorii. Reacţia imunitară a organismului se manifestă prin producerea de anticorpi a căror acţiune este atât locală (combaterea germenilor) cât şi generală. De obicei, boala are o perioadă de latenţă de câteva ore până la una-două zile. La sugar boala debutează cu febră ridicată, după care urmează o perioadă de agitaţie, strănut, rinoree. Secreţia nazală determină înfundarea nasului ceea ce are ca efect îngreunarea alimentaţiei.
Simptome
Rinofaringita acută prezintă simptome ca: febră de 38,5 grade Celsius, obstrucţie nazală, scurgere nazală purulentă şi strănut. Uneori, mai pot apărea tusea sau starea de vomă.
Rinofaringita acută are, de obicei, origine virală, şi asta pentru că este cauzată de infecţia cu un virus contagios ce poartă denumirea de rinovirus. Acesta este responsabilă cu producerea epidemiilor în sezonul rece. Specialiştii au identificat aproximativ 100 de rinoviruşi care provoacă jumătate din infecţiile căilor respiratorii, cele mai grave fiind bronşita, guturaiul, bronşiolita sau bronhopneumonia.
Tratamentul pentru rinofaringită include administrarea unor medicamente de către medicul specialist pentru combaterea simptomelor acestei afecţiuni. Medicamentele administrate împotriva febrei sunt antipireticele de tipul paracetamolului. Îngrijirile locale presupun aspirarea secreţiilor nazale şi instilaţii nazale cu ser fiziologic. Alte metode de tratament includ plasarea sugarului pe burtă pentru a se asigura drenajul secreţiilor. De asemenea, picăturile de nas pentru copii se administrează înaintea meselor, timp de 4-5 zile.