Sindromul Cushing

Sindromul Cushing este o  tulburare hormonalǎ caracterizatǎ prin niveluri ridicate ale hormonului cortizol. Acest sindrom apare destul de rar dacă ne raportăm la numărul cazurilor înregistrate: aproximativ unul din 50.000 de oameni sunt afectați de sindromul Cushing, femeile fiind mai sensibile la anumite forme ale bolii decȃt bărbații.

Fără tratament, boala poate fi fatală. De asemenea, multe persoane supraponderale cu hipertensiune arterială sau diabet zaharat pot prezenta unele caracteristici ale sindromului Cushing. Sindromul Cushing poate duce, de asemenea, la creșterea tensiunii arteriale, la pierderea de masă osoasă și, uneori, la diabet zaharat.

Tratamentele pentru sindromul Cushing pot  ține sub control producția de cortizol a organismului, ceea ce duce la îmbunătățirea considerabilǎ  a simptomelor. Astfel, cu cȃt tratamentul este ȋnceput mai devreme, cu atât mai bine șansele de recuperare sunt mai mari.

Cauze

Sindromul Cushing rezultă dintr-un exces  de cortizol la nivelul organismului. Sistemul endocrin este format din glande care produc hormoni și care regleazǎ diferite procese, în tot corpul. Aceste glande sunt: glandele suprarenale, glanda hipofizǎ, glanda tiroidă, glandele paratiroide, pancreasul, ovarele (la femei) și testicule (la bǎrbați).

Glandele suprarenale produc o serie de hormoni, inclusiv cortizolul. Cortizolul joacǎ un rol important ȋn reglarea tensiunii arteriale și în menținerea sǎnatǎții sistemul cardiovascular ajutând organismul sǎ rǎspundǎ  la stres și regleazǎ modul ȋn care proteinele, carbohidrații și grăsimile din dieta  sunt metabolizate.

Sindromul Cushing se poate dezvolta de la o cauză care provine din exteriorul corpului. De exemplu, utilizarea corticosteroizilor, în doze mari și pe o perioadă lungǎ de timp poate duce la apariția sindromului Cushing.

Oamenii pot dezvolta, de asemenea, sindromul Cushing dacǎ utilizeazǎ, ȋn doze mari și pentru perioade lungi de timp, corticosteroizi injectabili – de exemplu, injecții repetate  ȋmpotriva durerilorr articulare, bursitei sau a durerilor de spate.

Boala  poate fi, de asemenea,  cauzatǎ de supraproducția de cortizol a propriului corp. În aceste cazuri, sindromul Cushing pot fi legate de:

O tumoare a glandei pituitare (adenom hipofizar) – O tumoare necanceroasǎ a glandei pituitare, situatǎ la baza creierului, ce secretǎ un exces de ACTH și care, la rândul său, stimulează glandele suprarenale iar acestea produc mai mult cortizol decȃt este necesar.

O tumoare ectopicǎ a organelor care nu produc ACTH –  Rareori, atunci când o tumoare se dezvoltă într-un organ care în mod normal, nu produce ACTH, tumora va începe să secrete acest hormon în exces. Aceste tumori,  pot fi necanceroase sau canceroase și apar, de obicei, în plămâni, pancreas, glanda tiroidǎ sau glanda timus.

O boală a  glandei suprarenale primare. Cea mai frecventǎ este o tumorǎ benignǎ a cortexului suprarenal, denumitǎ adenom suprarenal. Tumorile canceroase ale cortexul suprarenal sunt rare, dar și ele pot duce la dezvoltarea sindromului Cushing.

Sindromul Cushing ȋn familie. Destul de rar oamenii pot moșteni  tendința de a dezvolta tumori la nivelul glandelor endocrine, ceea ce duce la afectarea nivelului de  cortizol și la apariția sindromului Cushing.

Simptome

Semnele  comune implicǎ apariția obezitǎții progresive și apariția de modificǎri la nivelul pielii cum ar fi: creșterea ȋn greutate și depozitele de țesut gras mai ales ȋntre picioare și partea superioară a spatelui și între umeri, precum si vergeturile roz sau violet pe pielea abdomenului, a coapselor, a sȃnilor si a brațelor. De asemenea, pielea este fragilǎ, iar vȃnǎtǎile apar ușor şi se vindecă greu.

Femeile ce prezintă sindrom Cushing pot prezenta perioade menstruale neregulate sau absenţe ale acestora. În unele cazuri poate să crească pǎr în zona facială.

Şi bărbaţii au de suferit în urma acestui sindrom, deoarece pot apărea probleme ca: scăderea libidoului, scăderea fertilității şi disfuncții erectile.