Diferenţele dintre alergie şi intoleranţă

Deşi mulţi oameni se descriu ca fiind “alergici”, adevăratele alergii, unele cu complicaţii severe, sunt foarte rare. Din păcate distincţia dintre alergie şi intoleranţă nu este foarte clară nici în tratatele de specialitate, mass-media sau terapiile alternative. Termenul „alergie alimentară” este folosit deseori pentru a include orice tip de sensibilitate sau intoleranţă, însă exista anumite diferenţieri.

Alergiile

Adevăratele alergii pot pune în pericol viaţa. Sistemul imunitar identifică o substanţă care în mod normal este inofensivă ca pe o ameninţare şi lansează un contraatac împotriva acesteia imediat cum aceasta intră in contact cu organismul. Simptomele evoluează rapid (de obicei în decursul a câteva minute, dar uneori poate dura o oră) şi includ: inroşire, usturime şi uneori umflarea buzelor, a gurii şi gâtului, deficienţă respiratorie şi uneori vomă.
Poate sa apară şi urticarie, iar din cauza scăderii dramatice a presiunii sângelui pacientul poate intra în colaps. Acest colaps este cunoscut sub denumirea de şoc anafilactic, iar, în acest caz prezenţa cadrelor medicale specializate este imperativă.

Cei care au astfel de alergii trebuie să fie conştienţi de gravitatea lor şi să încerce să evite agenţii alergogeni. Cele mai cunoscute alergii alimentare sunt provocate de: alune, scoici, peşte, ouă. Dar să nu uităm şi reactiile alergice foarte violente provocate de înţepăturile de albine sau viespi.

Intoleranţa

Intoleranţa alimentară (sau sensibilitatea) este cu mult mai întâlnită decat alergiile. Pot produce o paletă largă de simptome de la cele mai blânde până la unele mai severe şi, cu toate că acestea sunt supărătoare, nu pun în pericol viaţa.

Intoleranţa alimentară încă este un subiect controversat iar diagnosticul şi cauzele nu sunt atât de bine stabilite sau înţelese ca în cazul alergiilor. Spre deosebire de alergii, se pare că există mai mulţi factori ce cauzează intoleranţă şi, se prea poate să fie chiar o combinaţie de factori cauzatori. Intoleranţa alimentară determină o paletă largă de simptome. În sistemul digestiv pot apărea: balonarea, greaţa, gazele, durerea, diareea sau constiparea. La nivelul pielii apar iritaţii şi mâncărimi, iar nasul şi sinusurile pot fi blocate sau iritate. Alte simptome care pot aparea: dureri de cap, migrene sau simptome generale cum ar fi oboseala, durerile musculare sau cele articulare. Se pot înregistra pierderi sau luări rapide în greutate.

Cei care suferă de intoleranţă pot resimti unul, doua sau o gamă întreagă de simptome, şi tocmai din aceasta cauză este greu de diagnosticat. Se poate ca nu alimentul în sine să fie cauza intoleranţei ci alţi factori precum: poluarea, polenul, substanţele chimice, animalele, praful sau mucegaiul pot, de asemenea, să provoace astfel de simptome.

Un alt element care crează confuzie este faptul ca simptomele apar în decursul unei ore sau după câteva zile de la contactul cu agentul iritant. Trebuie avute în vedere şi alte cauze care pot fi neglijate, cum ar fi stresul sau sensibilitatea la diferite medicaţii.